Şcoala de Oraş 2
2016-12-31

Administraţia Fondului Cultural Naţional / 2017 - Secţiunea “Activare culturală în spaţiul public” - Premiu.

Şcoala de Oraş 2016 - 2017: Ludoteca din Militari

Coordonator: studioBASAR
Îndrumători: Alex Axinte, Cristi Borcan, Daniela Calciu, Anca Creţu, Diana Culescu, Bogdan Iancu, Ana-Dora Matei, Andrei Tudor Mihail, Alecs Vasiliu;
Participanţi: UAUIM, an II: Alexandra-Cristiana Comănici, Ionuţ Alexandru Dima, Mihai Dobre, Irina Onicioiu, Bianca Maria Păun, Adina Popa, Cristian Popescu, Silvia-Georgiana Puşcaşu, Ovidiu-Cristinel Ritco, Mihai Andrei Şom, Andreea Ştefan, Dragoş Ionuţ Toaca, Anca Ioana Vedrami, Vlad Andrei Şomăcescu, Alina-Marina Stoica, Mihaela Stoean; SNSPA an I: Ioan Cosmin Făgeţean, Emilia-Alexandra Pribeagu, Mihai Ioan Surdu, Cristian Stamatin, Cristina Florentina Stancu, Ana Smărăndescu, Maria Trifon;
Voluntari şi colaboratori: Cristian Stoian, Neagu Adrian Constantin, Binişor Andreea Daniela, Loredana Ardeleanu, Gina Roman, Mona Mihai.
Documentare video: Oana Irina Băilă
Grafică: Matei David
Parteneri: Biblioteca Metropolitană Bucureşti (BMB); Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti (UAUIM); Departamentul de Sociologie, Facultatea de Ştiinţe Politice, Bucureşti (SNSPA).
Cu sprijinul: Studioplot
Amplasament: biblioteca „Gheorghe Lazăr”, biblioteca „George Topîrceanu”, blvd. Uverturii, cartierul Militari.
Perioada: Februarie - August 2017

„Şcoala de Oraş 2016-2017″ este un proiect de educaţie aplicată, coordonat de studioBASAR şi finanţat prin Programul Mobilizăm Excelența, creat de Porsche România și dezvoltat împreună cu Fundația Comunitară București.

mobilizamexcelenta.ro
facebook: Scoala de Oras
https://vimeo.com/236044089

logo-scoala-de-oras-2016-2017

După mai bine de 9 luni de la redeschiderea oficială a bibliotecii „Gheorghe Lazăr” în ediţia 2015-2016, „Scoala de Oraş” s-a întors în cartierul Militari unde şi-a propus să identifice, să recupereze şi să transforme un spaţiu public, destinat cartierului, care să stimuleze participarea locuitorilor şi care să fie preluat şi îngrijit de aceştia după terminarea proiectului. Pentru al doilea an consecutiv, pe durata semestrului II din anul universitar 2016-2017, biblioteca a devenit sală de clasă pentru 23 de studenți de la Arhitectură şi Sociologie, pentru care procesul de educaţie aplicată a făcut parte din curricula academică. Participanţii au trecut de la acţiuni de cartografiere, cercetare şi consultare în care au încercat să înţeleagă „viaţa zonei”, prin ateliere de idei, până la ateliere de auto-construcţie şi de peisagistică ce au avut loc în mijlocul cartierului.

1

5

Grădina botanică dintre blocuri
Şcoala a ieşit din bibliotecă printr-un atelier de peisagistică ce şi-a propus să investigheze potenţialul spaţiului verde din zonă de a deveni un loc de experimentare şi învăţare. Într-o primă etapă, participanţii au acţionat pe teren, unde, împreună cu locuitori mai mici şi mai mari, au plantat flori şi arbuşti şi au împrăştiat seminţe în grădina blocului. În cea de-a doua etapă, zona verde din proximitatea bibliotecii a fost cartografiată şi evaluată, oferind astfel locuitorilor informaţii despre inventarierea şi gestiunea spaţiului, toate accesibile la bibliotecă în formatul unui „(mini)Registru Verde”.

6

9

7

Infrastructură publică
În urma etapelor succesive de cartografiere, selecţie şi consultare au rezultat două amplasamente. Acestea reprezintă tipologii de spaţii specifice cartierelor de blocuri: primul, pe trotuarul adiacent bibliotecii „George Topîrceanu”, iar al doilea în incinta grădinii din faţa unui bloc din vecinătate. Etapa atelierului de auto-construcţie a pus echipa Şcolii în faţa realităţilor materialului şi ale lucrului în echipă, în condiţiile mereu surpinzătoare ale unui amplasament real şi ale necesităţii responsabilizării profesionale în relaţie cu utilizatorii direcţi. Dincolo de forma construită, cristalizarea procesului a generat între actori un întreg set de noi protocoale de colaborare asociate celor două intervenţii.

0103

21

0112

Grădina Uverturii
Intervenţia a pornit de la întrebarea „Cum să deschidem spaţiile verzi dintre blocuri fără să le distrugem? Şi pentru cine?”. Scenariul a crescut în etape succesive de cercetare, ateliere de idei şi de consultare, până când a întrunit acordul asociaţiei de locatari şi al administraţiei locale. Dincolo de funcţiunea deschisă utilizărilor diverse, ca loc de stat, de joacă sau de întâlnire, deschiderea controlată a unui colţ dintr-un spaţiu verde către locuitorii din zonă, către trecătorii de pe bulevard şi către asociaţia de locatari (care ar trebui să îngrijească locul şi să gestioneze coşul de gunoi) constituie un experiment pentru toate părţile implicate.

0131

0141

0121

Ludoteca Topîrceanu
Scenariul de intervenţie a plecat de la nevoia de vizibilitate şi de deschidere către comunitate a bibliotecii „George Topîrceanu”. Combinată cu resursa de spaţiu adiacent neutilizat, intervenţia a transformat un spaţiu închis într-o Ludotecă în aer liber, un spaţiu de activităţi, de joacă, dar şi de socializare pentru vecini. Proiectul rămâne deschis, accesul este deocamdată controlat (închis pe timpul nopţii), iar întreţinerea mobilierului (împărţită între bibliotecă, administraţia blocului şi ADPDU Sector 6) poate funcţiona ca un test al colaborării locale.

015

017a

019

Şcoala de Vară ŞIVAiP
2016-12-30

Organizatori: Asociația Oberliht în parteneriat cu Asociația Arhitecților Archilitic și Laboratorul de Arhitectură MIEZ.
Îndrumători atelier: Alex Axinte, Cristi Borcan (studioBASAR, București, România), David Huarez, Gonzalez Rodriguez Alejandro, (Straddle3 și WWB, membri ai rețelei Arquitecturas Collectivas, Barcelona, Spania), Alexandre Cubizoles (Pixel 13, Marsilia, Franţa), Diana Culescu (Asociația Ahitecților Peisagiști din România), Andrei Pripasu (Iaşi, România).
Participanţi: Mihaela Butoi, Nicoleta Cojocaru, Olga Cobuscean, Constanţa Cobuscean, Constantin Druţa, Oana Dulavra, Tudor Elian, Corina Fisticanu, Ferenczy Dora, Ghenadii Tăutul, Marcell Gonzales, Anna Ilchenko, Bogdana Kosmina, Kund Kopacz, Gabriela Nichifor, Nicu Opopol, Aura Pellicioni, Max Popov, Maryna Rozhdestenska, Maria Sava, Georgiana Strat, Mihai Taraşi, Ana-Maria Ţoni, Stanislav Vrednic.
Amplasament: intersecția str. Iv. Zaikin cu str. Sf. Andrei, Chişinău, Republica Moldova.
Perioada: 22-31 iulie 2016

Școala de vară “Arhitectură - Instalații - Peisagistică” (SIVAiP) s-a desfășurat în cadrul proiectului “Centrul Civic al Chișinăului: Parcul Zaikin - un parc pentru comunitate”, un proiect de reabilitare şi revitalizare a Parcului Zaikin iniţiat de Asociaţia Oberlihit.

https://parculzaikin.wordpress.com

003

Începând cu 2012, Asociaţia Oberliht a îniţiat şi coordonat un proces complex de revitalizare a scuarului semi-abandonat, denumit Parcul Zaikin, prin iniţierea unui dialog între administraţia locală, locuitori şi investitori privaţi. La invitaţia Asociaţiei Oberliht, studioBASAR a participat la coordonarea unei serii de intervenţii infrastructurale, ateliere de educaţie aplicată şi acţiuni de activare a spaţiului public şi comunitar în perimetrul Parcului Zaikin, cum au fost atelierul Spaţii Recuperate din 2013 şi intervenţia Scenă la marginea drumului în 2014. În cadrul acestui proces, educaţia a constituit componenta principală în jurul căreia s-au construit acţiunile studioBASAR. Astfel, Parcul Zaikin a funcţionat ca un laborator de cercetare prin acţiune în care educaţia aplicată a fost dezvoltată atât ca o modalitate de expunere şi de angajare a studenţilor la recuperarea unui spaţiu public şi comunitar periclitat, dar şi ca un instrument de revitalizare a comunităţii locale. 0110

În continuarea acestei serii, acţiunea din Iulie 2016 a fost organizată ca o Şcoală de Vară cu participare internaţională. Structura şi obiectivele Şcolii de Vară au fost dezvoltate în cadrul unui Atelier de Urbanism Tactic, ce a avut loc în luna februarie 2016, la care au participat majoritatea îndrumătorilor şi o parte din participanţii la Şcoală. În urma acestui atelier de idei, Şcoala de Vară şi-a propus să trateze producţia colectivă a spaţiului public oferind un răspuns urgent stării precare în care se află scuarul prin construcţia de infrastructură publică. În acelaşi timp însă, o parte din acţiunile şi activităţile Şcolii au fost dedicate procesului complex, dar de multe ori marginalizat în astfel de ateliere, al organizării vieţii colective a grupului de participanţi. Veniţi din medii academice şi contexte culturale diferite, participanţii şi îndrumătorii au învăţat unii de la alţii într-un cadru non-formal, experimentând diferite forme de gestiune şi auto-organizare, ce au inclus în afară de lucrul practic şi prezentări, proiecţii, jocuri, grupuri de lectură sau organizarea mesei. 032

Şcoala a urmărit dezvoltarea a două scenarii schiţate în atelierul de idei ce adresează aspecte cheie ale reabilitări Parcului Zaikin. Primul scenariu de lucru, Convivialitatea, şi-a propus să investigheze şi să dezvolte atât echipamente cât şi să propună actvităţi şi acţiuni concrete ce pot susţine interacţiunea socială. Al doilea scenariu, Îmbunătăţirea Ambientului, a urmărit cartografierea şi maximalizarea potenţialului vegetal informal al parcului.

062

041 051

Timp de 10 zile, Şcoala de Vară a transformat Parcul Zaikin într-o sală de clasă în aer liber unde cei aproape 30 de participanţi au interacţionat cu locuitorii şi s-au angajat în activităţi de organizare, comunicare, design, producţie şi activare. Împărţiţi pe mai multe grupuri de lucru, participanţii au realizat o serie de construcţii temporare, ca bucătăria de vară, casa în copac, groapa cu nisip sau echipamente sportive, ce adresează diversitatea grupurilor de utilizatori ai parcului. Dincolo de materialitatea imediată, unul din grupuri a realizat o cartografiere extinsă a vegetaţie parcului, completată de o serie de sfaturi şi exemple de intervenţie şi gestionare. 082 07

Aşa cum intervenţiile spaţiale pot acţiona ca o formă de combustibil necesar aprofundării memoriei funcţionale a parcului ca spaţiu public şi comunitar, „Carta Parcului Zaikin” a fost confecţionată ca un instrument de dialog instituţional, pus la dispoziţia organizatorilor în procesul de implementare a planului de revitalizare pe termen mediu şi lung al transformării spaţiului într-un parc pentru comunitate.

0102 091

Social Craftsmanship
2016-12-28

Organizator: Solitude Project
Îndrumători atelier: Alex Axinte, Cristi Borcan.
Participanţi atelier: Ichim Laura, Sălăvăstru Ştefan, Bobric Sabina, Albu Vlad, Claudia Moraru, Banu Crina, Bogdan Bălan.
Perioada: 28-29 Octombrie 2016

Atelierul ‚Social Craftsmanship’ a fost găzduit de galeria tranzit.ro/Bucureşti şi a fost coordonat de studioBASAR în cadrul proiectului ‚Yona Friedman: Arhitectura fără construcţii’, curatoriat de Nikolett Eross şi Hajnalka Somogyi, organizat de Asociaţia Solitude Project.

http://arhitecturafaraconstructii.ro/proiect/ro

https://vimeo.com/198452174

Într-un interviu din 2011, Yona Friedman observa că “una din dificultăţile învăţământului de arhitectură este limitarea doar la măiestrie. Acesta este foarte importantă, însă sunt şi alte aspecte, latura socială este foarte importantă”. Acesta a fost punctul de plecare al atelierului, în care am explorat utopiile realizabile ale lui Yona Friedman, aplicând la contextul local viziunile sale din proiecte precum Meuble Plus.

00
Yona Friedman - “Meuble Plus”

Timp de 2 zile am transformat galeria într-un spaţiu de experimentare şi producţie în care am extins proiectul Furniture Plus şi către realizarea unor exhipamente publice, generatoare de interacţiune socială. Am investigat condiţia contemporană a Bucureştiului şi am identificat diferiţi agenți ce pot contribui la co-producerea oraşului, ca: grupurile civice, şcolile sau bibliotecile publice.

013
022
051
062

În cadrul atelierului am produs două prototipuri de echipamente ce pot funcţiona ca unelte practice şi tactice de producere a spaţiului public sau comunitar. Adaptabile, flexibile şi transformabile, aceste kit-uri de spaţiu public au fost testate în spaţiul galeriei, iar unul dintre ele a intrat în funcţiune în Spaţiul X, un spaţiu „non-formal ce susţine creativitatea” ataşat filialei „Emil Gârleanu” a Bibliotecii Metropolitane Bucureşti.

073

082

https://www.facebook.com/pg/studioBASAR-150609475131406/videos/?ref=page_internal

https://www.facebook.com/BMB.SpatiulX/

.

Locul meu - Curtea
2016-12-26

Organizator: studioBASAR
Îndrumători ateliere: Andrei Pripasu, Alin Voitescu, Alex Axinte, Cristi Borcan.
Participanţi ateliere: copiii de la Centrul de Plasament Sinaia.
Voluntari: Costică, Gabi, Ilie.
Organizator eveniment de inaugurare: Cecilia Frâncu.
Invitaţi special eveniment: arhitectul Dan Manea, copiii de la Şcoala „Principesa Maria” şi Liceul „Mihail Cantacuzino”.
Amplasament: curtea Centrului de Plasament, Sinaia.
Perioada: 11-19 iunie 2016

‚Locul meu Altfel 2016′ este un proiect de educaţie aplicată coordonat de studioBASAR împreună cu Cecilia Frâncu (Asociaţia Prahova Excelsior) în parteneriat cu Centrul de Plasament Sinaia. Ediţia 2016 a proiectului ‚Locul meu Altfel’ a fost finanţată de Ordinul Arhitecţilor din România din timbrul arhitecturii, în cadrul sesiunii de finanţare 2016 pentru proiectele culturale iniţiate de ong-uri şi este realizat în parteneriat cu Filiala teritorială Prahova a OAR.

00a

Printr-o serie de ateliere participative, proiectul şi-a propus să transforme utilizarea curţii Centrului de Plasament din Sinaia prin construirea unor structuri temporare amenajate împreună cu copiii care locuiesc în Centru.

011
021

Privită prin ochii copiilor, curtea s-a colorat în nuanţe de Marfă sau Nasol, după criteriile utilizării cotidiene, dar şi a potenţialului intuit chiar de către cei care o folosesc. Împărţiţi pe echipe, copiii au formulat propuneri pentru diferite zone ale curţii, pe care le-au susţinut, dezbătut, votat şi în final detaliat în machete de lucru.

04
031

După ce am cântărit amplasamentele şi am pregătit intervenţia, am lăsat foarfecile, cartonul şi lipiciul şi am pus mâna pe bormaşini, scânduri şi sfoară. Timp de aproape 3 zile, curtea a devenit un atelier cu mai multe puncte de lucru deschise în incintă.

05

Sus, la generator, 15 buturugi au stat la baza unei platforme-scenă completată cu un fotoliu gigant şi cu un umbrar fâlfâitor întins peste toată compoziţia. Jos, la locul de joacă, 3 hamace s-au prins între câteva pâlcuri de copaci, devenind locuri de joc sau de relaxare. În spate, mai multe jardiniere pictate s-au aşezat peste malul de pământ mai puţin fertil, însoţite de bănci şi mese, deschizând astfel un loc nefolosit până acum. Înaintea serbării, titlul proiectului scris de copii literă cu literă a fost agăţăt sus pe gard, iar câteva bănci pictate au fost pregătite pentru invitaţi.

061

072

081

091

După săptămâni de dezbateri şi de lucru, ne-am strâns cu toţii în jurul scenei unde participanţii la ateliere şi invitaţii lor au cântat, au recitat şi au povestit. Muzica, salata de fructe şi tortul pregătite tot de copii, au încheiat o zi specială în care curtea a devenit un loc mai viu, transformată după ideile celor care îl folosesc „într-un loc tare!”.

0102

0111

012

Situaţia propusă. Situaţia existentă
2016-12-23

Centrul Civic Ploieşti: macheta de fapte şi întâmplări

Echipa: Alex Axinte, Cristi Borcan (studioBASAR), Cristian Stoian.

Instalaţia “Situaţia Propusă. Situaţia Existentă” a făcut parte din expoziţia de grup „Uzina de fapte şi alte povestiri (nemărturisite)”, curator Alina Şerban, Salonul de Proiecte, 21 septembrie - 30 octombrie 2016, Bucureşti.

01

Artiști: studioBASAR, Matei Bejenaru, Nicu Ilfoveanu, Șerban Savu
Curator: Alina Șerban
Design expozițional: skaarchitects
Identitate grafică: Radu Manelici

http://salonuldeproiecte.ro/expozitii/uzina-de-fapte/

Afectat succesiv de cutremure şi bombardamente, centrul Ploieştiului a fost primul din seria de sistematizări ce au schimbat radical faţa oraşelor româneşti începând cu anii 1950. Printr-un proces de acumulare a mai multor funcţiuni reprezentative, centrul civic a crescut adiacent axei de tranzit a oraşului dinspre Bucureşti spre Braşov ca „un spaţiu vast, evitând rigiditatea unei anume forme geometrice”, (Paul D. Popescu, Ghid de oraş. Ploieşti, editura Sport-Turism, 1985).

02
Ploieşti, Centrul Civic - imagine de arhivă, prin amabilitatea: Arhiva de fotografii a Uniunii Arhitecților din România.

Dincolo de forma urbană, acest spaţiu vast este de fapt un teritoriu complex, fragmentat, rezultat în urma acumulărilor de fapte şi întâmplări cotidiene. Utilizările inventariate în perimetrul centrului civic sunt câteva practici comune extrase din harta afectivă a locuitorilor oraşului începând cu 1990, acolo unde macheta Ploieştiului posibil s-a oprit. Astfel, sunt derulate manifestările situaţiei existente în paralel cu poveştile mecanicii reprezentării situaţiei propuse, ce împart de fapt aceleaşi ingrediente şi coexistă pe acelaşi teritoriu.

03
06
071
©Ștefan Sava. Courtesy of Salonul de proiecte and the artists

Instalaţia constă dintr-un modul de 1X1,8m din macheta de sistematizare Ploieştiului realizată între anii 1988-1989 la Institutul de Proiectare Prahova (IPPH, actual Consproiect S.A.). În urma unui proces de documentare şi cercetare pe teren, machetea originală a fost extinsă prin tije metalice şi print pe forex ce au cuprins o colecţie de fapte şi întâmplări: 18 utilizări cotidiene ale Centrului Civic şi 4 poveşti despre realizarea machetei Ploieştiului.

La Şahişti
Într-o atmosferă de repaus duminical, când timpul pare că a înghețat, iar pe stradă se ascultă etapa de fotbal la radio, grupuri de bărbaţi se strâng ciorchine sub câteva pavilioane de lemn. Sprijiniţi de gard sau aşezaţi pe cuburi de beton, joacă sau doar chibiţează partide de şah cu învingătorul la masă. Printre comentariile cu glas scăzut, de la mesele de mozaic turnat se mai aude şi zornăit de table sau plescăit de rummy.

08

Arteziana
În plin soare, înconjurată numai de dale, pavele şi piatră cubică, arteziana a fost din totdeauna un loc irezistibil pentru copii, căţei sau aparate foto. În mijlocul unui parc destul de anost, apa rece ţâşneşte din 4 sfere maronii şi alte surse laterale şi umple 3 bazine circulare placate cu travertin gălbui ce devin vara un loc de joacă, de bălăceală sau doar fundal pentru poze de familie, de nuntă sau de profil.
09

Macheta de sistematizare
În procesul de sistematizare, unul din instrumentele des utilizate de proiectanţi şi mai ales de decidenţii politici ai vremii a fost macheta, ce prezenta la scară redusă forma urbană esenţializată, uşor de înţeles şi tentant de reorganizat. Macheta de sistematizare a Ploieştiului, realizată în ‘88-’89 şi expusă în holul Palatului Culturii, a fost călcată în picioare de locuitorii ce încercau să vadă dacă demolările îi vor afecta.
010


AA School London - prezentare
2016-11-23

The Bedford Tapes: Recording the Emerging Generation
Series: What’s Next
Date: Friday 9 December 2016
Time: 10:00
Venue: AA Lecture Hall

Practices: ASSEMBLE, ATELIER MOB, GEORGES, PRACTICE, RAUMLABOR, REAL, STUDIO MIESSEN, STUDIOBASAR, WE MADE THAT

Guest critics: JOACHIM DECLERCK (AWB), PETER SWINNEN (ETH Zurich), JEREMY TILL (Central Saint Martins), FINN WILLIAMS (Greater London Authority), OLIVER WAINWRIGHT (The Guardian)

Organised and chaired by Flavien Menu
Hosted and supported by the Architectural
Association

More details here.

168

Yona Friedman: Arhitectura fără construcţii
2016-10-20

Asociația Solitude Project organizează la spațiul tranzit.ro/București în perioada 20 octombrie - 6 noiembrie 20016 proiectul Yona Friedman: Arhitectura fără construcții. Acesta cuprinde o serie de 4 workshop-uri pentru elevi, studenți și tineri profesioniști din domeniile care operează prin/cu transformarea spațiului public şi a celui cultural.

Atelierele vor fi însoțite de prezentări și coordonate de arhitecți și artiști: Philippe Rizzotti (FR), Samu Szemerey (HU), studioBASAR (RO), Alexandra Pirici (RO), Manuel Pelmuș (RO/NO), Anca Benera (RO) și Arnold Estefan (RO/HU) și sunt curatoriate de Nikolett Eross (HU) și Hajnalka Somogyi (HU).

www.arhitecturafaraconstructii.ro

167

Centrul Comunitar Tei - INAUGURARE
2016-10-17

Sâmbătă 15 octombrie 2016 s-a inaugurat Centrul Comunitar Tei.

Situat în Parcul Circului din Bucureşti, Centrul Comunitar Tei este primul echipament comunitar urban grassroots, rezultat al unui
parteneriat între Grupul de Iniţiativă Civică Lacul Tei şi grupul de arhitecţi studioBASAR.

Centrul Comunitar Tei este un proiect realizat în cadrul URBANIADA, cu sprijinul ING Bank.

Mai multe detalii aici.

166_1

166_2

166_3

ONE ARCHITECTURE WEEK
2016-09-30

ONE ARCHITECTURE WEEK
30 Septembrie - 9 Octombrie
Cartierul Trakiya, Plovdiv, Bulgaria

ACTION! Towards a neighbourhood practice

onearchitectureweek.com

165

Uzina de fapte și alte povestiri (nemărturisite)
2016-09-16

21 septembrie - 30 octombrie, 2016
Vernisaj: 21 septembrie, 19.00

Artiști: studioBASAR, Matei Bejenaru, Nicu Ilfoveanu, Șerban Savu

Curator: Alina Șerban
Design expozițional: skaarchitects
Identitate grafică: Radu Manelici

Mai multe detalii aici si aici.

165