Şcoala de Oraş 2
Administraţia Fondului Cultural Naţional / 2017 - Secţiunea “Activare culturală în spaţiul public” - Premiu.
Şcoala de Oraş 2016 - 2017: Ludoteca din Militari
Coordonator: studioBASAR
Îndrumători: Alex Axinte, Cristi Borcan, Daniela Calciu, Anca Creţu, Diana Culescu, Bogdan Iancu, Ana-Dora Matei, Andrei Tudor Mihail, Alecs Vasiliu;
Participanţi: UAUIM, an II: Alexandra-Cristiana Comănici, Ionuţ Alexandru Dima, Mihai Dobre, Irina Onicioiu, Bianca Maria Păun, Adina Popa, Cristian Popescu, Silvia-Georgiana Puşcaşu, Ovidiu-Cristinel Ritco, Mihai Andrei Şom, Andreea Ştefan, Dragoş Ionuţ Toaca, Anca Ioana Vedrami, Vlad Andrei Şomăcescu, Alina-Marina Stoica, Mihaela Stoean; SNSPA an I: Ioan Cosmin Făgeţean, Emilia-Alexandra Pribeagu, Mihai Ioan Surdu, Cristian Stamatin, Cristina Florentina Stancu, Ana Smărăndescu, Maria Trifon;
Voluntari şi colaboratori: Cristian Stoian, Neagu Adrian Constantin, Binişor Andreea Daniela, Loredana Ardeleanu, Gina Roman, Mona Mihai.
Documentare video: Oana Irina Băilă
Grafică: Matei David
Parteneri: Biblioteca Metropolitană Bucureşti (BMB); Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti (UAUIM); Departamentul de Sociologie, Facultatea de Ştiinţe Politice, Bucureşti (SNSPA).
Cu sprijinul: Studioplot
Amplasament: biblioteca „Gheorghe Lazăr”, biblioteca „George Topîrceanu”, blvd. Uverturii, cartierul Militari.
Perioada: Februarie - August 2017
„Şcoala de Oraş 2016-2017″ este un proiect de educaţie aplicată, coordonat de studioBASAR şi finanţat prin Programul Mobilizăm Excelența, creat de Porsche România și dezvoltat împreună cu Fundația Comunitară București.
mobilizamexcelenta.ro
facebook: Scoala de Oras
https://vimeo.com/236044089
După mai bine de 9 luni de la redeschiderea oficială a bibliotecii „Gheorghe Lazăr” în ediţia 2015-2016, „Scoala de Oraş” s-a întors în cartierul Militari unde şi-a propus să identifice, să recupereze şi să transforme un spaţiu public, destinat cartierului, care să stimuleze participarea locuitorilor şi care să fie preluat şi îngrijit de aceştia după terminarea proiectului. Pentru al doilea an consecutiv, pe durata semestrului II din anul universitar 2016-2017, biblioteca a devenit sală de clasă pentru 23 de studenți de la Arhitectură şi Sociologie, pentru care procesul de educaţie aplicată a făcut parte din curricula academică. Participanţii au trecut de la acţiuni de cartografiere, cercetare şi consultare în care au încercat să înţeleagă „viaţa zonei”, prin ateliere de idei, până la ateliere de auto-construcţie şi de peisagistică ce au avut loc în mijlocul cartierului.
Grădina botanică dintre blocuri
Şcoala a ieşit din bibliotecă printr-un atelier de peisagistică ce şi-a propus să investigheze potenţialul spaţiului verde din zonă de a deveni un loc de experimentare şi învăţare. Într-o primă etapă, participanţii au acţionat pe teren, unde, împreună cu locuitori mai mici şi mai mari, au plantat flori şi arbuşti şi au împrăştiat seminţe în grădina blocului. În cea de-a doua etapă, zona verde din proximitatea bibliotecii a fost cartografiată şi evaluată, oferind astfel locuitorilor informaţii despre inventarierea şi gestiunea spaţiului, toate accesibile la bibliotecă în formatul unui „(mini)Registru Verde”.
Infrastructură publică
În urma etapelor succesive de cartografiere, selecţie şi consultare au rezultat două amplasamente. Acestea reprezintă tipologii de spaţii specifice cartierelor de blocuri: primul, pe trotuarul adiacent bibliotecii „George Topîrceanu”, iar al doilea în incinta grădinii din faţa unui bloc din vecinătate. Etapa atelierului de auto-construcţie a pus echipa Şcolii în faţa realităţilor materialului şi ale lucrului în echipă, în condiţiile mereu surpinzătoare ale unui amplasament real şi ale necesităţii responsabilizării profesionale în relaţie cu utilizatorii direcţi. Dincolo de forma construită, cristalizarea procesului a generat între actori un întreg set de noi protocoale de colaborare asociate celor două intervenţii.
Grădina Uverturii
Intervenţia a pornit de la întrebarea „Cum să deschidem spaţiile verzi dintre blocuri fără să le distrugem? Şi pentru cine?”. Scenariul a crescut în etape succesive de cercetare, ateliere de idei şi de consultare, până când a întrunit acordul asociaţiei de locatari şi al administraţiei locale. Dincolo de funcţiunea deschisă utilizărilor diverse, ca loc de stat, de joacă sau de întâlnire, deschiderea controlată a unui colţ dintr-un spaţiu verde către locuitorii din zonă, către trecătorii de pe bulevard şi către asociaţia de locatari (care ar trebui să îngrijească locul şi să gestioneze coşul de gunoi) constituie un experiment pentru toate părţile implicate.
Ludoteca Topîrceanu
Scenariul de intervenţie a plecat de la nevoia de vizibilitate şi de deschidere către comunitate a bibliotecii „George Topîrceanu”. Combinată cu resursa de spaţiu adiacent neutilizat, intervenţia a transformat un spaţiu închis într-o Ludotecă în aer liber, un spaţiu de activităţi, de joacă, dar şi de socializare pentru vecini. Proiectul rămâne deschis, accesul este deocamdată controlat (închis pe timpul nopţii), iar întreţinerea mobilierului (împărţită între bibliotecă, administraţia blocului şi ADPDU Sector 6) poate funcţiona ca un test al colaborării locale.
