Situaţia propusă. Situaţia existentă
Centrul Civic Ploieşti: macheta de fapte şi întâmplări
Echipa: Alex Axinte, Cristi Borcan (studioBASAR), Cristian Stoian.
Instalaţia “Situaţia Propusă. Situaţia Existentă” a făcut parte din expoziţia de grup „Uzina de fapte şi alte povestiri (nemărturisite)”, curator Alina Şerban, Salonul de Proiecte, 21 septembrie - 30 octombrie 2016, Bucureşti.
Artiști: studioBASAR, Matei Bejenaru, Nicu Ilfoveanu, Șerban Savu
Curator: Alina Șerban
Design expozițional: skaarchitects
Identitate grafică: Radu Manelici
http://salonuldeproiecte.ro/expozitii/uzina-de-fapte/
Afectat succesiv de cutremure şi bombardamente, centrul Ploieştiului a fost primul din seria de sistematizări ce au schimbat radical faţa oraşelor româneşti începând cu anii 1950. Printr-un proces de acumulare a mai multor funcţiuni reprezentative, centrul civic a crescut adiacent axei de tranzit a oraşului dinspre Bucureşti spre Braşov ca „un spaţiu vast, evitând rigiditatea unei anume forme geometrice”, (Paul D. Popescu, Ghid de oraş. Ploieşti, editura Sport-Turism, 1985).
Ploieşti, Centrul Civic - imagine de arhivă, prin amabilitatea: Arhiva de fotografii a Uniunii Arhitecților din România.
Dincolo de forma urbană, acest spaţiu vast este de fapt un teritoriu complex, fragmentat, rezultat în urma acumulărilor de fapte şi întâmplări cotidiene. Utilizările inventariate în perimetrul centrului civic sunt câteva practici comune extrase din harta afectivă a locuitorilor oraşului începând cu 1990, acolo unde macheta Ploieştiului posibil s-a oprit. Astfel, sunt derulate manifestările situaţiei existente în paralel cu poveştile mecanicii reprezentării situaţiei propuse, ce împart de fapt aceleaşi ingrediente şi coexistă pe acelaşi teritoriu.
©Ștefan Sava. Courtesy of Salonul de proiecte and the artists
Instalaţia constă dintr-un modul de 1X1,8m din macheta de sistematizare Ploieştiului realizată între anii 1988-1989 la Institutul de Proiectare Prahova (IPPH, actual Consproiect S.A.). În urma unui proces de documentare şi cercetare pe teren, machetea originală a fost extinsă prin tije metalice şi print pe forex ce au cuprins o colecţie de fapte şi întâmplări: 18 utilizări cotidiene ale Centrului Civic şi 4 poveşti despre realizarea machetei Ploieştiului.
La Şahişti
Într-o atmosferă de repaus duminical, când timpul pare că a înghețat, iar pe stradă se ascultă etapa de fotbal la radio, grupuri de bărbaţi se strâng ciorchine sub câteva pavilioane de lemn. Sprijiniţi de gard sau aşezaţi pe cuburi de beton, joacă sau doar chibiţează partide de şah cu învingătorul la masă. Printre comentariile cu glas scăzut, de la mesele de mozaic turnat se mai aude şi zornăit de table sau plescăit de rummy.
Arteziana
În plin soare, înconjurată numai de dale, pavele şi piatră cubică, arteziana a fost din totdeauna un loc irezistibil pentru copii, căţei sau aparate foto. În mijlocul unui parc destul de anost, apa rece ţâşneşte din 4 sfere maronii şi alte surse laterale şi umple 3 bazine circulare placate cu travertin gălbui ce devin vara un loc de joacă, de bălăceală sau doar fundal pentru poze de familie, de nuntă sau de profil.
Macheta de sistematizare
În procesul de sistematizare, unul din instrumentele des utilizate de proiectanţi şi mai ales de decidenţii politici ai vremii a fost macheta, ce prezenta la scară redusă forma urbană esenţializată, uşor de înţeles şi tentant de reorganizat. Macheta de sistematizare a Ploieştiului, realizată în ‘88-’89 şi expusă în holul Palatului Culturii, a fost călcată în picioare de locuitorii ce încercau să vadă dacă demolările îi vor afecta.
